A venit vara si implicit caldura mare si de aceea nu te mai poti ascunde pe sub paltoane si mantouri cu volume bizare create special pentru a inteti misterul formelor ascunse sub el. Cu asemenea calduri insa nu poti sa mai ascunzi nimic. Hainele se micsoreaza si se subtiaza si toate formele ies la iveala, si cele dorite dar mai ales cele nedorite.
Eu ma incadrez, din mare nefericire, in categoria persoanelor mancacioase, foarte pofticioase si total lipsite de dorinta de a face sport. Recunosc ca o combinatie mai nefericita nici ca se putea avand in vedere ca genetic mostenesc putin mai multa "pufosenie" decat ar trebui si un bazin de dimensiuni semiolimpice. Si de aici incepe calvarul.
De cand ma stiu am fost plinuta daca nu plina de-a binelea in momente mai nefericite.De aici si dorinta de a face ceva sa schimb situatia. Si acum voi prezenta actiunea urmand firul cronologic al faptelor:
Bebelus fiind,nu mancam. Mama plangea ca o sa mor de foame si ca e o mama denaturata ca nu ma poate obliga sa mananc.If she only knew...
De pe la 2-3 ani pana in clasa a 7a s-a produs modificarea fatala. A incepurt fetita sa manance, ca doar e in crestere. Si manca mititica cum mananca BMW-ul benzina."Sa nu ramana nimic in farfurie" e replica cu care si acum ma lupt.Si uite asa pe la 13-14 ani aratam ca o sfera perfecta. Am poze dar prefer sa le tin incuiate.
Prin clasa a 7a a inceput si ea sa se uite la baieti, sa tina la cum arata, la cum se imbraca si trebuia sa scape de poavara kilogramelor.Pana in clasa a 9a cand a intrat la liceu a tot dat jos. Mergeam si la sala dar tineam si tot felul de diete care de care mai periculoase si mai sadice. Cea mai interesanta e cea supranumita "apa plata" in care se mananca o rosie mare toata ziua si in rest se bea apa cat curpinde. Cu o vointa extraordinara am reusit sa rezist vreo 5 zile asa pana era sa lesin pe strada si am zis ca e de ajuns.
La liceu deja corpul avea forme frumoase, numai bune pentru o tinara de 15-16 ani. A aparut prima iubire si prima suferinta si am slabit 5 kilograme intr-o saptamana de suparare. Atunci am atins limita de jos in materie de kilograme. Aratam ca o scobitoare stafidita insa eu eram exaltata. Dupa ce viata mea "amoroasa" s-a mai echilibrat am inceput si eu sa mananc tot ce imi dorea sufletelul. Mancarea de baza era sandwichiul cu salam frantuzesc de la Kosarom si din cand in cand cate o shaorma. Ciorba sau mancarea gatita erau chestii de care ma cam feream. Si uite asa usor usor m-am apropiat de 58 de kilograme de la o medie de 53-54.
Cu cat ma apropiam de finalul liceului cu atat am inceput sa mananc mai sanatos. Eu care credeam ca salata e pentru friptura si cartofi, incepusem sa mananc foarte multe legume si salate. Insa la mine stresul ingrasa. Enorm. La sfarsitului BAC-ului aveam deja 63 de kilograme desi aveam o alimentatie echilibrata si incepusem sa fac si sala. Am muncit din greu 3 zile pe saptamana la aerobic, mancam numai salata de rosii cu branza de vaca si dupa o luna nu am dat nici macar o suta de grame jos. Atunci a fost un moment de colaps.
Am venit la Bucuresti si am inceput sa fluctuez. Aici am mentinut un regim normal de a manca, cu cateva exceptii, am avut si o tentativa de sport cu o luna de aerobic de 3 ori pe saptamana cu fetele, insa asta nu a avut efecte miraculoase. Am mai dat dar am mai si pus. In vara de dupa primul an aveam in jur de 65 de kilograme.Punctul maxim l-am atins dupa excursia in Italia de unde m-am intors dupa 2 saptamani jumate cu 2 kilograme jumate in plus. Aveam un brat de halterofila iesita din activitate din cauza ca avea 5 copiii acasa. Si asta era doar una din probleme. Iar sala, iar regim insa rezultate minore. Aveam in continuare 65-66 kilograme.
Am inceput jobul asa ca am mai dat si jos vreo 2- 3 kilograme. Insa in vacanta de craciun de acasa m-am trasformat intr-un mic carnacior care nici macar nu mai incapea in rochia pe care o cuparase in decembrie. Trebuia sa fac ceva urgent pentru ca deja era mult prea mult.
In februarie am inceput Atkins. Cu aceasta ocazie ii multumesc domnului care a facut acel blog pentru ca a fost de mare ajutor. A fost foarte greu insa a avut si rezultate. Am dat in o luna si 2 saptamani 7 kilograme jos.Era deja o scadere evidenta dar imi doream mai mult.
De pe la finalul lui martie am revenit la un regim normal de a manca, incercand sa ma feresc pe cat posibil de tot felul de bombe calorice si am reusit sa imi mentin greutatea cu mici fluctuatii de maxim un kilogram si jumatate.
Acum ma pregatesc de mare si am inceput o alta nazdravanie: regimul disociat adica 2 zile carne, 2 zile lactate si 2 zile legume si fructe(cel de baza e cu 3 zile fiecare insa eu m-am hotarat tarziu :D).O sa va spun cat si cum am slabit cand ma intorc din vacanta.
Dragele mele spor la slabit pentru ca sunt convinsa ca foarte multe dintre voi treceti prin ceea ce trec si eu acum. La cat mai putin kilograme in vara asta!
3 comentarii:
valeu! :-s cata munca frate dar mai ales cata vointa sa renunti la carbohidrati :| mai tot ce pot sa-ti urez e bafta numai sa ai grija mare de tine si sa-ti faci analize la sange din cand in cand sa nu ajungi anemica, doamne fereste! ca dupa aia stai cu pumnul de pastile dupa tine.
draga mea.. secretul este la mine :))):
cafea (de preferat nes frecat:P), multa apa plata, caise, piersici, capsuni si cirese... cu asta traiesc de cand am venit acasa, de 1 saptamana adica.. inca putin si o sa devin femeia shnur :)))
dar tu, n-ai nevoie de strictetzuri ca arati foarte bine, si nici mana de halterofila nu cred ca ai avut vreo data... si hai mai repede la CL ca avem treaba la turcaletzi :)))
Draga Ioana merci mult pentru grija.In acea perioada am luat minerale adica magneziu, crom, calciu si zinc si m-au ajutat foarte mult, am baut pest 2 litri de apa pe zi si ceaiuri de slabit pentru a ajuta organismul sa se detoxifieze.
Draga Cristina , tu esti nebuna. Daca ti se face rau si cazi, acolo te las. Ia si mananca femeie ca de nu te las la Zonguldak :D
Trimiteți un comentariu