Ador sa plec undeva, sa astept cu nerabdare sa plec, sa astept cu si mai multa nerabdare sa ajung, insa urasc bagajele. De facut mai e cum mai e, ca nu e asa de complicat sa pui niste haine intr-o valiza insa cand vine vorba de trasportat ma ia cu rau si cu traspiratii reci numai cat ma gandesc. Nu cred ca este om care sa spuna "mie imi place sa car" insa eu declar ca a cara ceva e pentru mine cel mai mare chin, cea mai mare corvoada si cea mai crunta pedeapsa pentru faptul ca plec undeva sa ma relaxez/distrez.
Totul incepe strategic de la alegerea tinutelor. Se scot toate parerile la inaintare, se vorbeste cu stilistii si se alege topul in functie de cate zile voi fi plecata. Asta e doar pentru ce voi purta in club. Pentru cafele, sucuri si alte nebunii se merge pe principiul cel mai nou intrat - cel mai des purtat. Urmeaza accesorii:geanta mare si incapatoare, geanta draguta pentru zi, plic de seara, pantofi/sandale cu toc si fara toc, poate niste balerini daca se preconizeaza a fi mai racoare, cercei, ceasuri, bratari. Desi pare totul foarte bine planificat mereu imi iau haine care nu imi trebuie. Data trecuta am fost nevoita din cauza frigului sa port un sacou din velur din clasa a 10a :D.
Munca depusa pentru a minimiza continutul valizei este aproape titanica, fiind atenta sa nu iau nimic in plus fata de strictul necesar si totusi de fiecare data abia pot sa il urnesc din loc chiar si cu roti cu tot. Spre exemplu azi de dimineata am plecat eu voioasa foc ca o papadie in vant spre munca, avand ca atasament permanent un troler dragut foc, plin cu floricele. Dragut foc doar ca aspect pentru ca in el salasluieste esenta kilogramelor compacte( pe langa ce am luat pentru mine am impachetat si cadourile luate din Turcia pentru ai mei dragi 4 parinti). Si hop in autobuz, hop in metrou, hop in alt metrou, hop in tramvai si dupa, putin pe jos. Putin, putin pe jos dar plin de caini sensibili la zgomote si probabil iritati de prezenta mea pe teritoriul lor. Slava cerului ca a mai fost lume pe strada, pentru ca de obicei nu prea e, si in cazul in care ma mancau macar salva cineva pantofii. Si colac peste pupaza mai sunt si racita cobza .
Fac astfel un apel catre toti oamenii de stiinta, si toti studentii la toate facultatile de gen sa faca ceva si sa inventeze teleportorul. Veti fi extrem de bogati si veti bucura milioane de oameni dar cred ca deja v-ati gandit si voi la asta. Stiu ca puteti baieti. Putina initiativa si sigur iese treaba. Spor la inventat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu