Micea Eliade spunea ca fiecare loc are o geografie proprie iar Bucurestiul pentru el a fost mereu o sursa de inspiratie(cred ca de asta multa lume nu l-a inteles).
Dimineata ca tot omul cu ochii inca lipiti unul de altu astept cu nerabdare autobuzul ca deh chiria e scumpa si suntem studente si mai bine ne luam bluze cu banii decat sa ii dam pe o chirie intr-o zona mai buna.Balti peste tot si unde nu e balta e noroi.Lumea din statie toata zambitoare si binevoitoare..dar de unde..aici pana si babele sunt a dracu...sa ma bata una intr-o zi in tramvai ca am geanta ..o deranja ..spatele dansei era ranit..aglomeratia era la ea acasa si ea era suparata tocmai pe geanta mea...eu cred k ar fi trebuit sa omor pe cativa la cat de des am fost calcata pe picioare(mai ales cand am papuci de culoare deschisa).Minune...vine autobuzul..cate 3 deodata ca nu are farmec daca vin prea des...e mai interesant cand lumea deja incepe sa injure..imbranceli...soapte de dulce..urc...autobuzele din Bucuresti ar trebui sa renunte la tevile alea de care se tin oamenii ..ocupa loc si mai nimeresti si cu Dumnezeu mai stie ce in ele...aglomeratia demonstreaza ca nu e nevoie de nici un alt suport...aici cred k e singurul moment care toti calatorii dintr-un mijloc de transport in comun sunt de acord..nici nu prea ai cum sa te certi cu o multime de oameni care se trantesc in tine...si totusi cum altfel vei mai putea sa stai atat de aproape de niste necunoscuti...sa vezi pe fiecare cum arata..sa iti dai cu parerea cu privire la ce pasta de dinti folosesc..parfum nu mai zic...vorba unei colege:"niste mirosuri in RATB"...
cum sa nu iti placa un asemenea oras...cand toti suntem ca fratii....dar vai de mama noastra..:D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu